Ardem propria noastră navă, tot ce avem

Distrugerea planetei Pământ: fracturarea prezintă riscuri grave de radiații despre care nu se prea pomenește

Ecologiștii subliniază diferite consecințe periculoase ale folosirii tehnologiei ‘fracking’, dar nici una nu poate fi comparată cu problema ridicată de expunerea la radiații și a contaminării radioactive a zonelor de dezvoltare.

Planurile guvernului britanic, care intenționează să utilizeze tehnologia fracking în zone populate ale țării, au scos recent sute de oameni în stradă. Protestatarii au subliniat periculosul exemplu al SUA, liderul mondial în fracking, unde fracturarea hidraulică (care consumă cantități mari de apă) a lăsat zone din Arkansas, Colorado, New Mexico, Oklahoma, Texas, Utah și Wyoming să se confrunte cu o gravă criză de apă.

Fracking-ul implică substanțe chimice toxice coborâte în găuri forate la kilometri adâncime în pământ pentru a izola gazul și petrolul de șisturile bituminoase. Chimicalele toxice ajung apoi în lacuri și râuri sau contaminează solul. De asemenea, fracturarea produce o cantitate disproporționată de deșeuri, inclusiv apă radioactivă, care mai apoi este undeva aruncată.

Cheia fracking-ului

Uraniul este elementul cheie pentru fracking, sau fracturarea hidraulică, pe numele său propriu. În versiunea din lumea reală a lui Phineas Fogg din “Ocolul lumii în optzeci de zile” care și-a ars pilonii navei și mobilierul pentru a produce abur, guvernele încurajează acum comercianții de petrol și gaze să-și facă loc, prin explozii, adânc în pământ pentru a stoarce ultimul strop de petrol și gaze din biata creatură. Dar va veni o răzbunare teribilă. Blocată în straturile în care este pompată sub presiune apa procesată, pentru a fractura și a creea astfel buretele imens la a cărui suprafață se ridică încărcătura de gaz și petrol, se află o sumă monstruoasă de uraniu natural și fiica sa letală Radiu-226. De asemenea, se mai găsesc mari cantități de gaz radioactiv Radon-222 emițător de particole alfa, precum și propriile fiice Bismut 214, Plumb-210 și Poloniu-210 emițător de particole alfa. Vă amintiți de Poloniu-210? Acesta a fost materialul care, în câteva milionimi de gram, a otrăvit fostul agent rus Alexander Litvinenko.

În adâncul pământului există o radioactivitate apreciabilă care este suficient de sigură cât timp cât nu este adusă la suprafață. Termenul tehnic este NORM (materiale radioactive apărute natural). Aduse la suprafață devin TENORM, îmbunătățite tehnologic, și constituie o gravă problemă de sănătate din jurul sondelor de petrol și ale producției de gaze. Se găsesc în apa de producție, în petrol, în gaze, în jurul unităților de producție, în apele subterane, în conducte și rezervoare – și în bucătăria ta.

A sample of enriched uranium (AFP Photo)

Depozitele facile de petrol și gaze sunt rezervoare subterane din care petrolul și gazele se obțin prin forarea în rezervor și apoi pomparea de apă înăuntru, care dezlocuiește petrolul ce urcă prin conductă. Acestea sunt acum sau pe terminate, sau deținute de persoane care le controlează fluxul și prețul. Dar mai sunt și multe alte depozite, în care resursa este răspândită în întreaga stâncă, precum apa într-un burete. ‘Fracking’ reprezintă orice metodă folosită pentru a rupe stânca solidă, șisturile sau gresia pentru a oferi canale care să permită petrolului sau gazelor pomparea la suprafață. Fracking-ul nu este o idee nouă, dar există unele tehnologii noi care sunt utilizate acum, pentru a face mai ușoară obținerea economică din astfel de surse, din roci până acum inabordabile. Din motivele pe care vi le prezint aici, această dezvoltare are unele aspecte îngrijorătoare.

Petrolul sau gazul nu sunt, în mod normal, disponibile, deoarece sunt prinse și intercalate în rocă solidă. Pentru a fi scoase afară, trebuie găurit orizontal de-a lungul șistului, materialului solid organic argilos, (sau orice rocă purtătoare de petrol ar fi acolo), și apoi fragmentat în bucăți mici, prin diverse moduri, astfel încât gazul sau petrolul să poată fi împins de apă înapoi până la conducta de suprafață. Metodele de spargere a rocii și de separare a canalelor rezultate pot varia; toate acestea adunate împreună, iată în ce constă ‘fracking’-ul.

Straturile de șist se află între 300 și 2.500 de metri adâncime. Datorită greutății stâncii de deasupra, presiunea asupra rocilor îmbibate cu gaz la asemenea adâncimi este enormă. Burghiul trebuie să plimbe un tub (“arma”) de-a lungul stratului cât de lung posibil și apoi acesta trebuie să fie perforat pe toată lungimea sa cu găuri care să permită gazului sau petrolului să intre în tub și să ajungă la suprafață.

Dificultate istorică. Dar, iată, tehnologia sare în ajutor sub forma explozivilor special concepuți numiți “shaped charges” (încărcătură modelată). Acestea sunt dispozitive explozive din metal dens în formă de con, care transmit energia explozivă într-un jet extrem de puternic și focalizat de atomi de metal care acționează ca un burghiu și topesc roca sau șisturile pe lungimea jetului. Ele creează un set de canale distribuite radial de-a lungul și în jurul lungimii tubului de foraj, în forma unei perii de curățat sticle. Apoi este injectată apă conținînd o gamă întreagă de acizi și aditivi chimici sub presiune imensă, mai apoi urmând bile mici de nisip sau pietriș, denumite “agent de susținere”, precum stâlpii de susținere dintr-o mină, spre a ține deschise canalele formate după explozie. Presiunea extremă împinge în sus greutatea straturilor superioare de rocă și eliberează tensiunea din straturile unde este prins gazul. S-a observat că efectul tuturor acestora asupra stabilității geofizice a pământului, în adâncime, duce, la nivel regional, la șocuri în pământ și la mici cutremure, observate de către cei care trăiesc în apropiere. Dar adevărata cauză a acestora poate fi mult mai sinistră.

Implicații nucleare

Metalul folosit la încărcătura modelată a “armei” este cuprul. El creează o presiune de 300.000 de atmosfere care împinge roca prin deformare plastică. Dar, în 1984, un brevet din SUA (US 4441428), depus de un anumit Thomas Wilson, intitulat “Încărcătură direcționată de formă conică din uraniu sărăcit” începe așa: “Această invenție se referă la un nou dispozitiv de explozie special adaptat pentru forajul puțurilor de petrol și gaze. “Wilson consemnează că uraniul sărăcit este de 5 ori mai eficient decât cuprul la lungimea găurii efectuate, creând o presiune de 600.000 atmosfere. Din cauza mai marii reactivități chimice, uraniul creează de fapt compuși chimici noi cu materialul din stâncă (și din petrol și gaze).
Demonstrators lock themselves together during a protest outside a drill site run by Cuadrilla Resources, near Balcombe in southern England

Uraniul sărăcit taie stânca precum untul, la fel ca și versiunile militare ale acestei tehnologii, care credem că se utilizează la rachetele destinate buncărelor din beton armat. Exploziile de încărcare de diferite forme vor scutura cu siguranță solul. Șocurile și cutremurele nu sunt chiar așa de greu de explicat. Unde ajung acizii și componentele chimice din apa de procesare? La suprafață? În acviferele locale? În râurile locale? Sigur că da! Dar ce se întâmplă cu nanoparticulele de uraniu sărăcit din încărcătura modelată? Poate că amestecul de apă procesată și substanțe chimice îl deversează la suprafață. Poate că în petrol sau în gaz. În bucătăria dumneavoastră? Nimeni nu se uită acolo, dar cineva, cu siguranță ar trebui, din moment ce știm, în urma războaielor din Irak, care sunt rezultatele lor asupra sănătății umane.

În cazul în care crezi că acest articol dorește să provoace frică din nimic, fără legătură cu frackingul sau cu informațiile științifice, iată un alt brevet depus, mai recent, în 2011 (US Patent 20110000669) de Halliburton (gândește-te la: petrol, gaze, armament, rachete, Dick Cheney) intitulat “Asamblarea armei de perforare și metodă pentru controlul presiunii din gaura de sondă în timpul perforării”. Brevetul se referă în mod specific la uraniul sărăcit.

Deci, nu numai că există o mulțime de material natural radioactiv scos la suprafață în curentul de gaz sau petrol, dar și în apa de producție există posibilitatea, de asemenea, ca o mare cantitate de radioactivitate ne-naturală să provină de la încărcătura modelată cu uraniu sărăcit. Și în afară de faptul că uraniul sărăcit este cel mai eficient dintre aceste metale, să nu uităm atracția pentru industria nucleară din SUA de a găsi noi moduri de a scăpa de stocurile sale vaste de uraniu sărăcit, sau chiar uraniu natural, sau chiar deșeuri nucleare. Adică, cine se uită la radioactivitatea din apa de proces? Oricum, aceasta va fi radioactivă de la fiicele Radium și Radon. Ar trebui să faci niște analize foarte sofisticate pentru a vedea dacă aceasta conține orice radionuclizi urâți provocați de om, în special nanoparticule de uraniu saracit. Cine va face asta?

Contaminarea din fracking

Problema radioactivității naturale a gazelor de șist a fost ridicată de către prietenul meu, Marvin Resnikoff, care a fost un expert în cazurile NORM. El a examinat situația fracturării în ceea ce privește exploatarea de gaze de șist din Marcellus, statul New York. El a subliniat că există două aspecte critice. Una, este concentrația de Radiu-226 din stâncă. Apoi, există este durata de timp în care gazul ajunge în bucătărie.

Radonul are un timp de înjumătățire de aproximativ patru zile, și dacă gazul are o perioadă scurtă de timp de la locul de producție la consumator, atunci nivelul radioactiv din bucătărie poate fi semnificativ. El a calculat că ar exista între 1.000 și 30.000 de cazuri de cancer pulmonar în plus în statul New York de la o astfel de expunere. Și că nimeni din agențiile de protecție a mediului nu a dat vreo atenție acestui aspect.

Equipment used for the extraction of natural gas is viewed at a hydraulic fracturing site. (AFP Photo / Spencer Platt) New York State Mulls Limited Fracking In Southern Tier

Acest lucru este cu siguranță pricină de îngrijorare, dar există și alte probleme. Apa de procesare (și substanțele chimice) contaminează cu siguranță zona din jurul mașinilor si utilajelor. Într-un caz recent în care am fost implicat, într-un tribunal din Louisiana, a existat o instalație de distribuție a gazelor care a fost extrem de radioactivă, iar terenul din jurul ei a fost, de asemenea, radioactiv. Am studiat, de asemenea, zonele de producție de petrol într-un proces din Kentucky. Apa de procesare dizolvă Radium 226 și acesta precipită ca niște solzi în conducte și rezervoare și este lăsat la sol lângă foraj și unitățile de distribuție. Conductele de transfer sunt radioactive. Unul dintre cei mai gravi radionuclizi lăsați în urmă este fiica Radon Plumb-210, care are un timp de înjumătățire destul de lung (22 ani) și se acumulează în aceste situații ca un praf fin. Ea devine în curentul de gaz ca nanoparticule și cred că rămâne în curentul de gaz. Se descompune la Bismut-210, care se descompune imediat la emițătorul alfa Poloniu-210, cu un timp de înjumătățire de 138 zile.

Frackingul va crește cantitatea de radon din gazul extras. De ce? Datorită suprafeței mari a zonei de stâncă zdrobită. În cazul gazul sau petrolului obișnuit este o peșteră mare. Radon vine din peretele peșterii, care are o suprafață egală cu cea a peretelui peșterii. Dar, în cazul straturilor fracturate, suprafața din care Radonul se poate infiltra este enorm îmbunătățită. Deci, un transfer mai rapid de radon poate apărea.

Ardem propria navă

În concluzie, fracturarea aduce grave probleme de sănătate prin expunerea la radiații și contaminarea locală, aspecte care, așa cum Marvin Resnikoff subliniază în articolele sale, nu au fost abordate în mod corespunzător (sau deloc) prin declarațiile de impact asupra mediului, publicate de operatori sau de către Agenția pentru Protecția Mediului din SUA. Puțurile și zonele de distribuție vor deveni contaminate radioactiv. Forările izolate de-a lungul coastei de sud a Angliei, Texas-ificarea Sussexului fiind încurajată de prim-ministrul David Cameron, nu vor fi ca morile de vânt. Contaminarea de la apa de procesare va intra în apele subterane și în apele potabile. Și să nu uităm uraniul sărăcit.

Actress Daryl Hannah stands with activists during a rally in Lafayette Square near the White House August 22, 2013 in Washington, DC. (AFP Photo / Brendan Smialowski)

Nu vreau să fie totul negativ: petrolul și gazele sunt resurse valoroase, tehnicile de creștere a disponibilității lor trebuie să fie aplaudate, chiar dacă examinate cu mai multă precauție decât până acum. Într-un final, facem un pas înapoi de la toate acestea și ne întrebăm: la ce folosesc ele, de fapt? Răspunsul scurt, desigur, este că sunt pentru bani și energie mai ieftină, securitate, independență față de furnizori îndepărtați. Dar știm, de fapt, pentru ce e cu adevărat. Este combustibilul necesar pentru continuarea sistemului economic, condus de forțele pieței, gândit pe termen scurt, extravaganță globală continuă a proceselor de fabricație, de muncă, de cumpărare și vânzare care au devenit acum întreaga viață. Desigur, acest lucru nu mai poate dura de vreme ce (fracking sau nu) combustibilul fosil (și alți combustibili) va seca în cele din urmă, și/sau biosfera limitată se va stinge în urma toxicității produselor acestei activități, care în prezent se întâmplă la o rată înfricoșătoare. Însă, prin fracking, se mai trage de timp.

Pe când Phineas Fogg își termina călătoria din “Ocolul lumii în 80 de zile”, era obligat să ardă mobila cabinei, catargele și alte piese esențiale ale navei care-l transportă înapoi spre scena finală, în care își câștigă pariul. Însă, în demontarea și arderea planetei noastre, nu există nici un pariu, doar câteva persoane lacome și puternice. Ne ardem propria noastră navă – care este tot ce avem.

chrisbusby2Articol de Christopher Busby, expert în repercursiunile asupra sănătății ale radiației ionizate și Secretar științific al Comunității Europene în riscurile de radiații

http://farafracturare.ro

http://nuclearjustice.org/

http://www.bsrrw.org/

Advertisements

About neumanu

new jazz exaction saxophonist producer ilegal în multe stiluri avantpop azza colombodeniro blazzaj avantjazz curtainbust santaneumann futurelectonikfolk electric vulcans zne gefumolimu cuts
This entry was posted in expectoral. Bookmark the permalink.

One Response to Ardem propria noastră navă, tot ce avem

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s