Bio

Jak DC, aka Eduard Jak Neumann, was born on November 20, 1974 in Tulcea, Romania in a family that cultivates music and literature and was involved in local artistic activities since childhood, thus receiving an unlimited ticket to opt out formal education, which he did not abuse though, just enough to say, as Mark Twain, whom he read assiduously, that he didn’t let school interfere with education, and in 1993 chose to begin the study of social sciences in Timisoara in order to continue the line of informal artistic events, where he composed the songs of what would become his most famous project of the twentieth century, Blazzaj, a word he invented in an effort to reformulate the availability of art in commercial acts, concern kept even in its most avant-garde moments, alongside Diogene Bihoi’s Thespis Theater, which forced him to leave the university, and expanded in 1997 to the Green Hours cafe in Bucharest, formerly the favorite retreat of the first offspring of the dictator, where independent theater baked its birth and where he became house musician every Thursday and not only, with the Jazz Unit group, which he briefly led to Chisinau as saxophonist Eddie Neumann, in 2001, the year in which he moved sharply to the UK with his first love, a blonde doctor with whom he roamed the land of Shakespeare and Francis Bacon for five years, with little interruption to obtain a degree in political science which will never be used, but which forced him to study Orwell’s Animal Farm in Willingdon, East Sussex, where the Day Release Encyclopaedia group was born, the most acclaimed music of the Greenhouse Effect in Hove, which preceded the Electric Vulcans, long and nostalgic electronic version of Alienation Doina, a feeling that worsened in the first half of 2008 after an emotional crisis that forced him to engage in his first and only day job, in London, as a white van courier, automobile he brought back to Romania, disappointed by the benefits of capitalism and its hefty fines, and continued vagrancy until 2009 when he presented regular domicile in the city of Bucharest, having had a brief touch with George Enescu Conservatory academic life, (NUMB-National University of Music Bucharest), where he managed, with the help of a man and a bee, to demonstrate the improvising potential of folklore.

Music Activity: Funkin Le Free with Barbu Florin, 1994-1998, Golem Quartet 1995-1997, modern jazz with Victor Miclăuş Dinu Simon and Cristi Belei, 1998-2003 Blazzaj group – social conceptual funk, Jazz Unit 1997-2001 with Lucian Ban and Golcea Vlaicu, Baumann modern jazz quartet 1999-2000 with Scurtu Tavi and Toni Kuhn, Orient Express 1999, folk avant-garde jazz with Hari Tavitian presented at Smithsonian Folklife Fest 1999 and World Expo Hannover 2000, AG Weinberger Transylvanian Avenue blues tour 2000, Eddie Neumann ‘s Day Release Encyclopaedia of Brighton 2005, Electric Vulcans from 2005 at Notting Hill Arts Centre London 2007, Eddie Neumann quintet with Spike Wells, Quentin Collins and David Whitford at ICR London 2007, Colombo Niro with special guest Matt Darrio at Misto Fest Timisoara 2008, live at the Kiscelli Museum with the No Compromise project of David Yengibarian, Curtainbust 2009 in the conclusion of the Sibiu jazz Festival in 2010, four preludes to Todesfuge with Mircea Tiberian, Chris Dahlgren, Albrecht Maurer and Luiza Zan commemorating the death of the poet Paul Celan at the Romanian Writers’ Union in 2009, Azza 2008-2009 gipsy punk, ZNE 2008-2009 Fairic fusion, Edy & The Plastix 2011, Bega Canal in the backyard in January 2012, electroacustic Jak April 2012, Mats Gustaffson quintet August 2012, Jak DC 2013

Jak DC, pe numele complet Eduard Jak Neumann, s-a născut în 20 noiembrie 1974 la Tulcea într-o famile care cultivă muzica și literatura și a fost implicat în activități artistice pe plan local încă din copilărie, beneficiind astfel de un bilet nelimitat de neparticipare la învățămîntul formal, de care nu va abuza totuși, doar cât să spună, precum Mark Twain, pe care l-a citit asiduu, că nu a lăsat școala să interfere cu educația, iar în 1993 a ales să înceapă studiul științelor sociale la Timișoara, pentru a continua manifestările artistice informale și unde a compus primele cântece pentru ceea ce urma să devină cel mai faimos proiect al său din secolul al XX-lea, Blazzaj, cuvânt pe care l-a inventat în efortul de a reformula accesibilitatea artei în actele comerciale, preocupare pe care o va păstra chiar și în momentele sale cele mai avangardiste, cu teatrul Thespis și Diogene Bihoi, care l-au forțat să abandoneze universitatea și care s-au extins din anul 1997 la București la regretata cafenea Green Hours, fostul loc preferat de retragere al primului vlăstar al dictatorului, unde teatrul independent își cocea nașterea și unde devenise nelipsit în fiecare joi și nu numai grupul Jazz Unit, pe care avea să îl conducă pentru foarte scurt timp până la Chișinău, ca saxofonistul Eddie Neumann, în anul 2001, an în care s-a mutat abrupt în Marea Britanie alături de prima lui iubire, o doctoriță blondă cu care a hălăduit timp de cinci ani prin țara lui Shakespeare și a lui Francis Bacon, cu mici întreruperi pentru obținerea unei licențe în științe politice care nu va fi fost folosită niciodată, dar care l-a obligat să studieze Ferma animalelor a lui Orwell în micul sat Willingdon din comitatul East Sussex, unde a luat naștere Day Release Encyclopaedia, cel mai aclamat grup din stabilimentul Greenhouse Effect al cartierului Hove, care a precedat Electric Vulcans, lungă și nostalgică variantă electronică a doinei de înstrăinare, sentiment care s-a agravat în prima parte a lui 2008, după o criză sentimentală care l-a forțat să se angajeze pentru prima și singura oară în viață, în Londra, ca și curier de dubă albă, pe care a adus-o cu sine în România, dezamăgit de binefacerile capitalismului și de amenzile sale usturătoare, și a continuat vagabondajul până în anul 2009 când a prezentat domiciliu stabil în orașul București, unde a reluat pentru scurt timp legătura cu viața academică la Conservatorul George Enescu, reușind, cu ajutorul unui om și al unei albine, să demonstreze potențialul improvizatoric al folclorului.

Activitate muzicală: Funkin Le Free 1994-1998 cu Florin Barbu, Sași Vuscan și Levi Teleki, Golem Quartet 1995-1997, jazz modern cu Victor Miclăuș, Dinu Simon și Cristi Belei, autor al grupului Blazzaj 1998-2003 – funk conceptual social, Jazz Unit 1997-2001 jazz modern cu Lucian Ban și Vlaicu Golcea la bass si alții, Baumann Quartet 1999-2000 jazz modern cu Tavi Scurtu, Uțu Pascu si Toni Kuhn prezentat la Jazz Fest ArCuB 2000, Orient Express 1999 – prezent jazz de avangardă cu Hari Tavitian, Hanno Hofer și alții cu albumul Axis Mundi 2000, Smithsonian Folklife Fest 1999, World Expo Hannover 2000, AG Weinberger turneu de promovare al albumului Transylvanian Avenue, Eddie Neumann’s Day Release Encyclopaedia Brighton UK 2005, Electric Vulcans 2005-2007 funk de avangardă la Notting Hill Arts Centre London 2007, Eddie Neumann Quintet cu Spike Wells, Quentin Collins și David Whitford la ICR Londra 12 Iulie 2007, Colombo de Niro jazz alternativ cu marele Matt Darriau invitat special la festivalul Mișto Timisoara 2008, No Compromise live at the Kiscelli cu David Yengibarian, Jozsef Botos, Adalberto Dominguez, Komlan Agbekpenou, Tom Walsh, Karim Weemaels, Curtainbust 2009 – prezent, început cu Luiza Zan, Jimi Cserkezs și Raul Kusak, apoi în încheierea festivalului de jazz de la Sibiu 2010 într-o formulă înnoită cu Tavi Scurtu, Dan Alex Mitrofan și Csaba Santa, 4 preludii la Todesfuge cu Mircea Tiberian, Chris Dahlgren, Albrecht Maurer, Luiza Zan la comemorarea morții poetului Paul Celan, Uniunea Scriitorilor 2009, Azza 2008-2009, gipsy punk cu Florin Barbu, Marcel Moldovan și Luiza Zan, ZNE 2008-2009, fairic fusion, muzică fixă si improvizată in duo cu Luiza Zan, Mircea Tiberian Ensemble La Margine De Bucuresti Sept 2010 Edy & The Plastix 2011; Canalul Bega în Fundul Curții Ianuarie 2012, Electroacustic Jak Aprilie 2012, Mats Gustaffson Quintet Aug 2012, Jak D.C. 2013

Advertisements