Duminică la ora 6 la Bluzz București

Screen Shot 2017-08-31 at 17.28.13

Stimabilul și mult prea grațiosul jupân „Qui-Lire” Cătălin a convocat pentru o cauză nobilă: căminul cultural Plantelor 25, unde odinioară promitea să se dezvolte o viață culturală cu un anumit grad de sănătate, suferă de indiferență. Iar duminica aceasta, la fel ca întotdeauna, el va înșfăca fărașul și va comanda să treacă Carpații urgent sau, după caz, să primească garanția pierderii oricărei sens al revenirii, vorba cântecului.

Anunțuri
Publicat în music | Lasă un comentariu

Ilustrul Anonim Neuman ONT -Live @Bluzz Sa 10 Dec

photo-2Deși numele „the mob” a fost folosit și folclorizat de-a lungul scurtei vieti a bluzzului, fără a neapărat contrazice, dar acuzând cât se poate de mârșav, Jacus Neumaun alias Eduard Jak Neumann, inventatorul bla-jazzului, trădează în direct și produce evenimente gravissime cu zâmbetul pe buze și, din păcate, chiar cu anumit șarm.

Președinte al asociației „artă pentru drepturile omului”, onorabilul Omnines Monement Omnitei Adviser Eduard Jak Neumann invită la Bluzz Plantelor 25 cu ocazia zilei internaționale a drepturilor oamenilor pe cei mai grațioși și mai talentați membri ai comunităților noastre extinse. Dacă de ziua națională au fost 5 zile, cu acest prilej constatăm că sunt 3 deoarece am început ieri pe la 10 și am încheiat azi dimineață la 8 și nu văd ce ar împiedica și azi…

Dacă națiunile ar fi cu adevărat unite, ONU nu ar exista. Dacă oamenii nu ar cunoaște război, nu ar mai proclama drepturi. După cum vorbesc dorințele prin cuvintele noastre, tot așa muzica armonizeză componentele totalității pe care o știm închipui. Cât de artistică poate să fie o discuție relaxată despre drepturile omului va fi de experimentat la Bluzz în seara de sâmbătă 10 decembrie ora 21 la aniversarea celei mai tari proclamații cunoscute până acuma. Teorema conspiraționistă a lui Neumann sugerează că drepturile omului sunt de fapt ale extratereștrilor pentru că printre ei se află depozitarii tuturor cunoștințelor și experiențelor umane și animale și la ei nu ne putem niciodată nici gândi.

Publicat în gefumolimu cuts | Lasă un comentariu

Transparency in Europe now! Sign/share the petition today!

Yanis Varoufakis

Photo-Image .JPGTo: Donald Tusk, President of the European Council, Jean-Claude Juncker, President of the European Commission, Jeroen Dijsselbloem, President of the Eurogroup, the Board of Governors of the European Stability Mechanism (ESM), and Economic and Financial Affairs Council (Ecofin) Mario Draghi, President of the European Central Bank (ECB), and Cecilia Malmström, EU Trade Commissioner

PETITION TEXT

As Citizens of the European Union we demand, effective immediately,

  • the live-streaming of the entire European Council, Eurogroup, ESM Board of Governors and Ecofin meetings, and the subsequent publication of official transcripts for all such meetings
  • a full set of minutes for each ECB Governing Council meeting to be published three weeks after the conclusion of each regular meeting, and complete transcripts of these meetings to be published within two years
  • an exhaustive list of all Brussels lobbyists and a register of every one of their meetings with elected or unelected EU officials
  • electronic publication…

Vezi articol original 647 de cuvinte mai mult

Publicat în music | Lasă un comentariu

Lăsata fumatului din martie, noul obicei strămoșesc

Istoria e că mă sună Vuia beat la miezu nopții să îmi poruncească să-i fac un cântec de moarte pentru că nu se simte bine și bineînțeles că m-am îngrijorat un pic inițial, gândindu-mă la istoria vizitelor sale la medic, apoi mi-am amintit de câteva catrene pe care le-am scris de încurajare lui Val Mănescu, mare poet băcăuan, care are interdicție gravă de la doctor, și am pus pe melodie să îl cânt cu prietenii până când am găsit câteva zile libere în micul meu studio instalat în camera de tineret la comunitatea lipovenescă, asta până când strâng trupa live pentru hitul mileniului…

Publicat în gefumolimu cuts | Lasă un comentariu

Din discotecă spre Duțu la 4 dimineața

să mori, și tot n-ai să poți uita
din ce știi, nu e viața ta
taina e cuvântul care va să vină
ochiul de întunerec care dă lumină

Publicat în poesmos | Lasă un comentariu

Revelația televizorului: România pe cale de dispariție

0-intel

Duminică la amiază, familia reunită la masa de prânz ascultă la tv dezbaterile temelor politice de actualitate. Pentru cei mai mulți este vrând-nevrând, dar cine plătește cheltuielile are telecomanda.

Din când în când se observă și chipurile celor care vorbesc. Sunt cu toții nefericiți din pricina guvernării și a politicienilor. Aceștia fac tot felul de tâlhării și rămîn nepedepsiți. Mulți oameni suferă din cauza lor.

Printre invitații din studio se află, de asemenea, politicieni, însă aceștia sunt dintre cei buni. Ei par să fie de partea poporului. Vocea cetățenilor îngrijorați nu îi deranjează. Intervențiile lor sunt pline de simpatie, ba chiar întrevăd soluții.

Când apar imagini cu președintele, vocile invitaților tremură de indignare. Imaginile se repetă și se repetă și se repetă la nesfârșit. Nu pot să mai urmărească această tragedie imposibil scrisă, regizată cu totul nefiresc și jucată îngrozitor. Le stă în gât.

Moderatoarea emisiunii este răvășită. În tot acest timp, pe ecran se perindă cuvinte care se repetă și ele de cîteva ori pe minut. Sunt fapte tulburătoare, numere de morți și răniți, numele unor organizații sângeroase, amenințări ale unor miniștri din străinătate.

Singurele momente de bucurie rămân cele publicitare. Micile bucurii ale vieții, salteaua, prăjitura, mașina, săpunul aduc fericirea pe chipurile unor actori înnebuniți de vestea unui transfer bancar cît salariul de un an pentru o acțiune de câteva minute și mâncare gratis.

Modernitatea euroatlantică se propagă din interiorul ecranului ca o ceață viu colorată mirosind a plastic încins. Viitorul este o promisiune luminescentă de a lăsa în urmă amintirea tradiției, dezgustătoarea ciorbă românească. În fața televizorului, România dispare încetul cu încetul.

Publicat în expectoral | Lasă un comentariu

Problema e sistemul? Păi, sistemul suntem noi!

pastori

Există o revoluție franceză, rusă, americană, engleză, ba chiar și una industrială. Iar după 1989 istoria universală consemnează și o revoluție română. Totuși, noi pare că mai avem încă de lucru: revoluția noastră este incompletă.

Privind la recenta schimbare de guvern și la cea prezidențială de anul trecut, vedem că schimbările propuse sunt mai puțin decât minime chiar și în domeniile considerate prioritare. Batem pasul pe loc cu metodă.

De unde vine tragerea de timp?… Profesorul își conduce ora după o programă și un ghid necunoscute elevilor, cărora le lipsește capacitatea conceptuală pentru a analiza critic programa școlară, chiar dacă ar putea-o consulta.

Apoi, cuminți cetățeni, ne prezentăm la examen, convinși să alegem din listă, oricât de groaznică ar fi ea. Și dacă nu ne-am prins, tragem un cot vecinului și întrebăm: „-Eu cu cine votez?…” Însă în fața cabinei de vot e prea târziu să îți unești forțele.

„Să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimica”, să fie oare deviza noastră? Întrebând urmașii eroilor din decembrie 1989 constatăm că nu e cazul. Caragiale a scris „O scrisoare pierdută” ca să tragă semnalul de alarmă și nicidecum ca manual.

Iată cum metehnele pe care politicienii le păstrează peste timp și peste regimuri sunt enumerate și comentate cu amănuntul încă din manualul de literatură de liceu. Dar cum facem ca asta să ajute și persoanelor care primesc votul?

Pentru clasa politică, revoluția română s-a încheiat în 1989 cu falsă asumare a economiei de piață, democrației și altor idealuri. Conștientizată de cei mulți, revoluția română se reînnoiește și reîmprospătează. Nimic mai frumos decât un elev care își întrece dascălul. Hai să tragem o lecție de democrație acestor „politicieni”!

Publicat în expectoral | Lasă un comentariu