Tragedia de la Colectiv: responsabilitate și vinovăție

No-terrorism1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Surprinzător că similitudinile dintre atacul de la Paris și tragedia de la clubul din București nu au rezultat într-o investigație anti-teroristă.

Am face bine să știm dacă guvernul Victor Ponta e primul și singurul care a demisionat în urma unui act terorist, asumându-și astfel responsabilitatea.

Această extraordinară eventualitate pare să lase indiferentă elita românească, ocupată în prezent cu contemplarea spectacolului “tehnocratic” de formare a unui nou guvern.

Faptul că presupusul atentat este nerevendicat nu pare să lase loc de interpretare. Și totuși actul revendicării nu este ceva necesar. Vinovatul se poate ascunde în continuare. Criminalul rămâne criminal chiar dacă nu se laudă cu asta.

E greșită egalizarea terorismului cu fundamentalismul islamic. Cine a pus focul în club se poate bucura de anumite rezultate. Cel mai mare terorist este statul, în neparticiparea noastră.

Terorismul este evident azi în multiple dimensiuni și direcții. În domeniul cultural, iluzia libertății internetului este deja spulberată de practicile mediatizării.

Va investiga noul executiv românesc evenimentul-cheie care i-a produs ascensiunea?

Advertisements
Posted in music | Leave a comment

Cum să arzi toată România la colectiv?

-it

De o săptămână, atelierul național de improvizație politică primește o turnură din ce în ce mai macabră. Toată lumea este ocupată să extragă învățăminte dintr-un incendiu. Tema este: “Cum s-a ars toată România la ‪#Colectiv”.

Concomitent, este reluată tema incapacității complete a țării noastre: a sistemului său medical, politic, administrativ, judiciar, cultural și nu în ultimul rând, a jurnalismului său, care focalizează obsesiv pe detalii nepermise și nenecesare.

Nimeni nu așteaptă răspunsul investigației oficiale: vinovatul este neglijența. Și totuși există o bună șansă ca o mână criminală nepedepsită să fie gata să lovească din nou. O mână atât de puternică încât poate demite chiar guvernul României.

O voce proeminentă sugera: criminalii sunt de fapt medicii care nu vor să recunoască imposibilitatea de a trata arsurile. Salvatoare sunt avioanele militare care îi iau pe arși să experimenteze tratamentele inovatoare departe de casă și de rudele lor.

Autoritatea știe cel mai bine. În fiecare domeniu există un for de experți pe care trebuie să îi asculți. Iar experții români au devenit toți invalidați în urma ultimului incendiu: instituțiile de implementare a normelor nu mai sunt decât grupuri infracționale pentru colectarea șpăgilor.

Iar strada, bineînțeles, este forul politic central, locul de mântuire a problemelor noastre. “Uniți salvăm toată România”, însă unirea nu este totuna cu sentimentul de turmă. Este foarte importantă și comunicarea evolutivă. Piața nu poate avea nicio coerență și nicio structurare a acțiunii.

Nu rezolvi o buluceală cu o alta. Unul din slogane, scandat în manieră de galerie de fotbal, zicea așa: “Săriți cu toții și strigați tare/ Că România nu e de vânzare!” Într-adevăr nu este de vânzare: noi o dăm gratis și mai rămânem și cu mari datorii după aia.

Posted in expectoral | Leave a comment

Birou Traduceri Muzicale Duminică 20 Sep h 17 30 @ Muzeul Enescu

atelier

Muzexpo

20 septembrie ora 17:30
Muzeul “George Enescu”
Calea Victoriei nr 141

Birou de traduceri muzicale
cu
Vlad A Arghir
Linii și culori.
Traseu/Marcaj/grafic.
Notație/Direcție grafică

Irinel Anghel – voce, electronics

Jak Neumann – saxofon

Da, Da…deschidem un Birou de traduceri muzicale. Un artist desenează şi, în acelaşi timp, alţi doi artişti traduc desenul în muzică.
Notaţia grafică a fost inventată în anii ’50 ai secolului trecut şi a fost utilizată în muzica experimentală ce nu se mai putea folosi de notaţia tradiţională. Partiturile au devenit desene.
Pentru muzicienii traducători există corespondenţe între orice semn grafic sau figură şi o construcţie muzicală. Totul este important într-un desen, de la forma elementelor, la detalii de grosime, densitate, direcţie a liniilor.
Recapitulând: Vlad desenează şi in timp ce Vlad desenează, Irinel şi Jak traduc muzical ceea ce văd. Fiecare desen va fi o piesa muzicală. Apoi, dacă cineva din public va dori să deseneze, vom face traduceri limitate doar de timp (evenimentul are o durata de 50 de minute).

Intrare liberă

Posted in gefumolimu cuts | Leave a comment

Blog nou în engleză despre politica românească

http://merdenization.blogspot.com

“Merdenization”, merde-nizarea sună în engleză aproape la fel ca și modernizarea. Pentru cine știe ce înseamnă “merde” în franceză, este un joc de cuvinte care semnifică “efectul invers scontat modernizării datorat lipsei de cultură”.

Jocul de cuvinte funcționează și în românește. Din păcate, din gura multor politicieni, astfel se întrevede: “merde-nizarea” României.

Posted in expectoral | Leave a comment

Jak Neumann Quartet @ Sibiu Jazz Festival 2015

Friday 23 Oct 2015
Thalia Concert Hall

Edi Jak Neumann – sax
Quentin Collins – trumpet
Mats Gustaffson – doublebass
Peter Perfido – drums

In gathering of this band there is a commemoration of the giant innovator who passed away in June, the great Ornette Coleman. Choice of percussion was not difficult: featured on some of the finest Romanian jazz recordings, Peter Perfido is returning to Sibiu after 12 years of brilliant drumming on all continents. Bassist Mats Gustafsson played on some of the most important Jak DC performances, including the “Man And His Bee” at the Bucharest Conservatory in 2012. Last but not least, Londoner Quentin Collins is adding to the mix his breathtaking mastery of the trumpet, doubled by a not so distant west Transylvanian experience. Do not miss this harmolodic wave in space time continuum, an essay on individuality, individuation and the dialogue for a common spirit. Crowdfunding our tour DVD 3-17 oct, please contribute

edimats

În formarea acestui grup există o comemorare, cea a marelui inovator plecat dintre noi în luna iunie, marele Ornette Coleman. Alegerea percuției nu a fost dificilă: după ce a contribuit unora dintre cele mai valoroase înregistrări de jazz românesc, Peter Perfido se reîntoarce în Sibiu după 12 ani de activitate pe mai multe continente. Mats Gustafsson a realizat partea de contrabas a unora din cele mai importante concerte Jak DC, incluzând “Omul și Albina Sa” de la Conservatorul din București în 2012. Nu în ultimul rând, londonezul Quentin Collins își adaugă extraordinara măiestrie a trompetei, dublată de experiența nu foarte îndepărtată a vestului Transilvaniei. Nu pierdeți acest continuum harmolodic în spațiu timp, un eseu asupra individualității, individuației și a dialogului pentru un spirit comun. Pentru DVD-ul nostru, contribuiti aici

Posted in gefumolimu cuts | Leave a comment

A dispărut vreme din viața României Mari

lege1

Îmi amintesc cu duioșie hărțile imense pe care le aduceam cu rândul și puzderiile de date pe care le toceam harnici pentru lecția de istorie. Erau, toate, duble, de parcă am fi manifestat cu toții un soi de ebrietate privind la trecut.

Ziua națională a României este, și ea, exemplară pentru sensul aproximativ asupra istoriei pe care aceasta îl cultivă. Marea Unire este un proces întins pe mai mulți ani și care este sărbătorit, în mod convențional, la 1 decembrie, ziua Adunării Naționale de la Alba Iulia.

Iată însă cum Marea Adunare de la Alba Iulia este stipulată în legea nr 3631 din 11 decembrie 1918 ca fi avut loc la data de 18 noiembrie 1918.

Ca orice credincios de rit vechi care nu se dedă la cozonaci până în ultima clipă, știu să număr până la 13. Am înțeles, trebuie să am răbdare și să aștept, însă de ce istoria trebuie să fie invers experienței mele?

Cercetând datele despre trecerea la calendarul nou, am înțeles geometria temporală, însă am mai aflat ceva interesant: primele 13 zile din aprilie 1919 nu au existat niciodată în România.

Oare ce aniversări ar fi putut fi ocazionate de această gaură neagră?

Ziua națională a banului public? Sau ziua națională a șpăgii, furtului și ciolanului?

Posted in poesmos | Leave a comment

Nu se mai poate trăi din poezie

eminescu

 

 

 

 

 

 

Trebuie să scriem. Dacă nu scriem, nu dăm clicuri, nu existăm social, e posibil să fim uitați. Nu, nu vrem asta. Vrem să fim de neuitat, ca Mihail Eminescu.

Mai ales în acest ceas greu pentru poezie. Cum? Nu știi? Vor să îl scoată pe Eminescu din manual, pentru anti-semitism!

Presupunând că suntem pe bune capitaliști, ca la carte: Dacă o idee este cu adevărat bună, ea sigur prinde și dă roade, nu-i așa? Și cum știi că e bună? Păi, au dat la ziar!!

Cum rămâne cu literatura proastă care nu are altă calitate decât antisemitismul? Cuvinte care nu fac nimănui cinste, scrise de mediocri care trec drept genii datorită talentului social.

Cum rămâne cu cei talentați la scris, care, în loc să se cultive, ajung, după rapida confirmare, să manufractureze aceeași și aceeași schemă cu titluri puțin schimbate?

Cum rămâne cu cei opriți, obsesiv, asupra adâncimilor iadului, de parcă înălțimile paradisului nu ar putea, și ele, exista?

Cum rămâne cu geniile care sunt nevoite să se bage unde nu se pricep?

Vrei să scrii o capodoperă? Uite ce ai de făcut: Regula numărul unu: 1.Fii om, nu împrăștia frica, ura și deșertăciunea, ci unde le vezi, nu le pune în valoare, și când poți, smulge-le ca pe buruieni.

După ce confecționează un singur cântec, trupe brusc celebre ajung să fie date drept model. Însă nu poate exista model chiar în orișice. Nu orice mulțime poate avea reguli. Adăugarea la anumite mulțimi este pur întâmplătoare. Nu poți inventa discipline fără să riști automutilarea.

Posted in expectoral, poesmos | Tagged | Leave a comment